MyBrute

mai trece timpu', ce sa facem si noi. fiecare cu ce poate

Click My Brute :D

cuvintele sunt de prisos

istoria umanitatii

textul nu imi apartine,dar mi s-a parut suficient de funny incat sa-l impartasesc :

1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Barbatul descopera pestera.
2. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera focul.
3. Copiii tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare.
4. De la atata carne, Copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange. Barbatul descopera agricultura.
5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange. Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.
6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange. Barbatul descopera olaritul.
7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.
8. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine.
9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie – Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt – Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare – Femeia zambeste). Mai tarziu, Barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai sus.
10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange. Barbatul domesticeste cainele si pisica.
11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile.
12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal, incepe sa planga. Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar
plangand…

Peste ani…
n. Femeia simte nevoia de a “evada” din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru. Femeia ar avea asaaaaa un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si… Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza blog-ul.

Morala 1: Cand femeile plang, omenirea evolueaza.
Morala 2: Fara femei am fi trait si acum in rai.

sindrom ventricular!

- E prea devreme!
- Dar nu-i poti dicta inimii!
- Sunt constient de ce simt si imi place la nebunie!
- Dragostea are caile ei, pe cat de misterioase, pe atat de incarcate de recompense!
- Dar totusi e prea devreme!
- Trebuie sa te bucuri de ceea ce simti, pentru ca esti privilegiat!

Iubirea are fel si fel de definitii,unele practice,altele de tip senzorial,emotional si asa mai departe..
*Iubirea este arhitectul universului. (Hesiod)
*Iubirea e un sărut furat, un zâmbet inocent, o îmbrăţişare pătimaşă... şi un suflet smuls din piept... (Octavian Paler)
*Iubirea este viaţă. Şi dacă îţi lipseşte iubirea, îţi lipseşte viaţa. (Leo Buscaglia)
*Iubirea înseamnă a fi doi şi a nu fi decât unul. Un bărbat şi o femeie ce se topesc într-un înger. (Victor Hugo)

Imagineaza-ti un amestec format:
din
-pigmentul (ce da culoare si opacitate)
-liantul (ce da consistenta si transparenta)-
-diluantul (ce confera lichiditate si usurinta in aplicare)
unei picturi, din
-dezechilibrul compozitional al barocului,
din
-aluzia peiorativa a goticului
din
-oglinda sociala a teatrului
din
-organizarea miscarilor
din
-analiza si sinteza miscarilor transpuse pe pelicula
din
-combinarea notelor in succesiune, conform unei game si a unui ritm
din
-exprimarea indirecta a sentimentelor autorului prin intermediul personajelor lui
-vocea starii sufletesti, a eului liric

Da,ai intuit bine. Un amestec omogen al artelor (plastice : pictura,sculptura,arhitectura; dramatice : teatru,dans/coregrafie,cinematografie; muzica; literatura: epic,liric si dramaturgic).

Imagineaza-ti un curcubeu de o complexitate cromatica nemaintalnita, culori care canta, sunete care au un iz placut, miresme de nuante diferite. Pe cat de complicat, pe atat de fascinant.

Eu iubesc. Tu?

prototype... or interview with myself

ok, so i met her... finally (as she might easily add).
we got the chance to talk..it didn't turn out very well cuz of my big mouth... and stupid adversion towards honesty...
however, despite my silly (sometimes childish) way of being, she managed to see me like none before her did...
at first, i was both shocked and a bit scared. scared because t'was the 1st time i revealed my true nature, without any bit of restraint, and shocked because she liked me for what i really was (can't underline what that is that cuz i would make a fool of myself).
we went out, again and again and again, and despite me refusing any commitment, we ended up together.

and now comes the hardest part ever, admiting to myself how i truly feel.
i've been feeling kinda down lately, for no particular reason. well, here is the main reason

-she's exactly what i want and when i'm with her i'm the happiest man alive regardless of holding hands, hugging or kissing..
'yeah but that's wonderful,that's no reason to feel down, you should be happy'
well, you see, there's a sequel to that:
-when we're not together i feel at my worst, i feel miserable and insignificant, i feel stript of every ounce of "whatever makes one contempt"
'have you tried thinking of something else?'
-loud music, overworking, playing stupid boring games, yeah, i did, but i just can't stop thinking about and missing her like hell
'what are you going to do about it?'
-well moving together ain't an option yet; i can't skip work nor can i force/ask/demand her hang out everytime i feel like seeing, touching, kissing her (like every goddamn second)

I think i got it. I think i finally got it. I told her how i feel, but i never mentioned the intensity. That's it! Confessing my true feelings will, in fact, make me feel a whole lot better.

i kinda knew it all along, but i just needed something to bounce off:

It's the first time i've truly, madly, deeply been in love.
(here's to the torment of not having you by my side : /cheers)

-well i guess there's no turning back. it's written, it's official, it's actually my first 'written engagement'

Lista lui Baby - varianta masculina

As dori ca cititorii ce se simt ofensati sa considere aceasta postare un pamflet.NU ESTE,dar poate va ajuta sa dormiti mai bine la noapte.
So, here goes :

Pro

-Inalta (intre 1.65 si 1.73)

-bruneta (fara suvite sau alte artificii)

-buze groase (dar nu “shovel enhanced”)

-varsta 21+ (ca sa pot bea cu ea in afara)

-zambet fermecator (neaparat gropitze)

-unghii SCURTE,ingrijite,FARA OJA (daca tine neaparat,ok,lac)

-pe cat se poate de sanatoasa (sau cel putin sa nu fie transmisibil prin contact sexual sau mama-fat)

-iq minim .. cel putin cu cateva unitati peste al meu

-studii superioare (cel putin o facultate terminata)

-sa aiba un anumit grad de intelectualitate,dar sa fie dispusa sa renunte la el in favoarea vulgarului,obscenului,nebunescului intim (sa fie dispusa sa-si dea jos “Gear-ul” in locuri publice)

-sa NU impuna codul bunelor maniere,dar sa aprecieze conduita adecvata

-O SINGURA PERSONALITATE,indiferent de cat de bine este definita (“dualspec” allowed)

-simt al umorului expandabil,indiferent de cat de dezvoltat e (“/lol” doesn’t count)

-trufasa doar cu speciile inferioare (vezi “/spit”)

-independenta dar sa simta nevoia de a fi protejata (include power of word : shield)

-viata sociala moderata

-sa aibe printre hobby-uri cat mai multe subclase ale artei (literatura,pictura,muzica)

-respect pentru diferentele (de orice grad) intre oameni

-respect pentru sine

-respect pentru varstnici

-respect pentru natura (nu neaparat “tree hugger”,but definitely to avoid littering)

-sa isi doreasca si sa AIBA minim 2 copii CU MINE

-nu foarte calma (m-ar plictisi teribil sa nu se enerveze la wipe-uri)

-hotarata (dar nu determinata sa actioneze impotriva firii mele)

-sa fie dispusa sa accepte escapade nocturne in locuri nu foarte romantice (sa fie de acord ca partenerul are anumite placeri)

-sa nu fie proasta RAU (era prea lunga propozita cu “capacitatea…etc”)

-sa iubeasca INGHETATA DE CIOCOLATA,cartofii prajiti cu maioneza,ciorba de perisoare,micii si berea;

-sa nu aiba mai mult de 2 pisici

-sa poata face diferenta intre un tablou al unui pictor celebru si un indicator rutier

-Optional : casnica

-Optional : sa nu ma puna sa cant la chitara!

Contra

-par mediu (ori scurt,ori lung,la alegere,dar cu siguranta nu mediu)

-vestimentatie glossy,shiny cu fel si fel de strasuri)

-par MARE in orice zona a corpului (daca are gene de primata,macar sa nu fie foarte evident)

-ochelari de “MUCSA”

-egocentrista

-antisociala

-sa sufere de retard de orice grad/scleroza in placi

-sa aiba,chiar si pentru o secunda,ca are curu’ mai marfa decat al meu

-iesiri violente in public

-cretina

-smiorcaita (sa pise ochii din orice)

-inculta

-fanatica religioasa

-impotriva alcoolului

-pro consumului de stupefiante

-mai delasatoare decat mine

-capricorn

-nazista/anarhista

-comunista

-fascista

-apatica

-cu o inclinatie catre valori maxime sau minime ale temperaturii

-clubberitza

-emo

-goth

-fan salam

-fan Mariah Carey

-fan presa romana

-prenume Ilinca,Joiana,Marcela sau alte nume de bovine

-job ca “prestatoare de servicii” (indiferent daca e “live” sau “virtual”)

-optional : fana a doctrinelor bazate pe idealism critic

Multumiri BBLuv!

Cănuţă, om sucit (I.L.Caragiale)

A fost odată un om care toată viaţa lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit.

Mă-sii i-a abătut să nască tocmai despre ziuă la lăsata secului de postu mare, când se pornise o zloată grozavă. Paştele în anul acela cădea în iarnă de tot. Tată-său a alergat cu brişca la moaşa satului tocmai în margine. Moaşa dormea; d-abia se întorsese acasă de la arendaşul moşiei, unde fusese chef. A trebuit vreme până s-o deştepte, până să se îmbrace femeia, până să se urce-n brişcă. Copilul a aşteptat cât a aşteptat şi, până să-şi piarză răbdarea mă-sa care se văita cumplit, şi-a pierdut-o el p-a lui şi s-a repezit aşa fără socoteală în lume, tocmai când s-auzeau clopoţeii de la brişca lui tată-său la scară.

Peste vreo patru săptămâni, a venit vremea să-l boteze: Radu, Răducanu, Canuţă - fără praznic la călindar. După ce s-a lăpădat de trei ori de Satana naşu-său pentru el, popa satului a luat copilul în mâni şi l-a vârât odată în cristelniţă: "În numele Tatălui!..." copilul a răbdat; pe urmă înc-odată: "...ş-al Fiului!..." copilul a-nceput să urle de apă rece parcă-l băga în foc; iar când l-a vârât a treia oară: "...ş-al sfântului Duh!..." copilul s-a smucit dintre degetele popii ca o vârlugă, şi a scăpat în fundul cristelniţei. Popa a scos mâinile goale din apă, iar naşa a început să ţipe:
- Se-neacă, părinte, copilul!... Ce faci?

Popa şi-a sumes iute mânicile şi l-a scos cât a putut mai degrab la aer. Mititelul era vânăt ca un ficat de bivol bătrân; nici miau nu mai zicea; clipea numai din ochişorii lui cârpiţi ca un broscoi în pierzare.
L-au luat de picioare, l-au învârtit, l-au scuturat, l-au frecat, până i-a venit iar sufletul la loc.
- Măă! zice popa; mulţi copii am botezat de când sunt preot... să vă trăiască! dar aşa copil sucit n-am mai văzut!

Cănuţă a rămas sărman de părinţi tocmai când se făcuse copil de-nvăţătură... De una, mai bine pentru ei: mare bucurie n-aveau să capete dupa urmările lui.

Bunică-sa despre tată l-a luat pe copil la oraş şi l-a dat la şcoală. A-nvăţat Cănuţă cât a-nvăţat, până a ajuns cu chiu cu vai în clasa a patra. Într-o zi, dascălul, un om foarte serios, a venit supărat. Cum a intrat în clasă, s-a aşezat pe catedră încruntat, a strigat catalogul şi pe urmă:
- Cănuţă!
- Prezent!
- Câţi domni a avut ţara românească?
- Mulţi, domnule.
- Mulţi, mulţi! da câţi? neghiobule!
- ...Câţi, domnule?
- Dar tu mă-ntrebi pe mine? or eu pe tine, prostule?
- Să-i numărăm, domnule...
- Dar pân-acu ce-ai făcut, neghiobule?
- Am învăţat la armetică,domnule.
- Mergi la loc, nătarăule! Altădată să-i numeri.

S-a dus Cănuţă la loc şi s-a apucat să numere şi iar să numere. A doua zi a venit dascălul şi mai supărat:
- Cănuţă!
- Aci.
- Câte feluri de numere complexe avem?
- Multe, domnule.
- Câte, dobitocule?- Câte, domnule?
- Răspunde tu, boule!
- Să le numărăm, domnule!
- Acu să le numeri? până acum ce-ai numărat, măgarule?
- Am numărat domnii, domnule!
- Mergi la loc, vită! Altădată să le numeri. Iar s-a dus la loc şi s-a apucat să numere câte feluri de numere complexe avem.

A treia zi, dascălul intră turbat:
- Cănuţă!
- Prezent! Numerele complexe...
- Nu te-ntreb de numerele complexe...
- ...Domnii ţării româneşti...
- Stăi, întâi să te-ntreb, loază. Câte râuri are Europa?
- Mă duc să le număr, domnule...

Şi a plecat Cănuţă. S-a dus la bunică-sa acasă şi i-a spus că nu mai merge la şcoală măcar să-l taie. Bunică-sa a alergat la dascăl, şi dascălul i-a spus:
- Babo, dă-l la meşteşug. Poate meşteşugul să-i dea de capătâi, că nu-i de şcoală, e copil sucit, una îl întrebi şi alta răspunde.

S-a mâhnit bătrâna, dar s-a gândit: de unde ştii? nu e toată lumea făcută să se procopsească-n şcoală... să-l dau la stâpân; poate acolo să-i fie norocul lui.

L-a dat pe Cănuţă la un băcan. A slujit băiatul cât a slujit, când mai bine, când mai rău. Într-o seară, băcanul a încărcat un coş mare cu fel de fel de mezeluri şi cu vreo douăzeci de sticle de vin, să le trimeaţă la un muşteriu. Afară era un polei grozav. Cănuţă s-a aplecat şi d-abia a putut ridica greutatea pe loc limpede în prăvălie.
- N-o să aluneci cu el, mă? a-ntrebat jupânul.
- De! jupâne; ştiu eu?
- O să-l poci duce?
- E greu...
- Haide! s-a răstit jupânul. Dar sa dormi şi să mănânci, ştii? leneşule!

Canuţă a dat să ridice coşul şi n-a putut. Jupânul ca să-l îmbărbăteze i-a dat un pumn în ceafă; pe urmă, jupânul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănuţa în cârcă.

Copăcel-copăcel, băiatul a mers câţiva paşi până la colţul stradei pe unde presăraseră negustorii cenuşe pe dinaintea prăvăliilor: dar când s-apuce pe o ulicioară mai neumblată, ca să mai scurteze din drum, tocmai venea o birjă cu caii răscăcăraţi de teama alunecuşului. Băiatul s-a ferit repede-n lături şi odată, bâldâbâc! şi sdronc! Cănuţă într-o parte cât colo şi sarcina din spinare într-alta. Băiatul s-a lovit la cot de i-a secat sufletul; dar s-a ridicat degrab să vază ce s-a făcut coşul. L-a apucat vârtos de toartă şi l-a smucit cu putere.

Ciudat lucru! Coşul era acum mai uşor. Când l-a ridicat de la pământ, a-nceput să curgă din fundul coşului ca dintr-o stropitoare ciuruită: se spărseseră sticlele şi acum se scurgea rămăşiţa vinului. Ce să facă? La muşteriu, cu cioburi de sticlă nu putea merge. Să fugă? Unde să se ducă? Să se-ntoarcă la prăvălie!... N-are să-l omoare doar.

De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om aşa de rău... Dar...
- Unde ai căzut, ticălosule?
- La colţ la ulicioară.
- Pentru ce ai apucat pân ulicioară, afurisitule? Nu puteai merge pe podul Mogoşoaii, pe unde e măturat şi cu cenuşă pe jos? Ai?
- Ca să nu mai ocolesc, jupâne!
- Să nu mai ocoleşti?... Ţi-e lene să umbli, mişelule!... Patruzeci de franci!... Face pielea ta câtă pagubă mi-ai făcut tu mie?

Şi trage-i, şi trage-i... I-a tras atâta, încât bietul Cănuţă, după ce s-a închis prăvălia, nici n-a mai mâncat. S-a culcat îmbrăcat pe mindir şi a dormit tun până la ziuă, parcă făcuse un ziafet.

A treia seară îl trimite iar cu marfa la alt muşteriu. Acuma era coşul foarte uşurel.
- Măă! să vii degrabă.
- Viu, jupâne.
- Bagă de seamă să mai spargi ceva iar!...

Peste câteva minute vine-n prăvălie o damă şi târguieşte fel de fel de trebuincioase pentru casă.
- Să-mi dai un băiat să mi le ducă numaidecât cu mine şi cu contul, să-l plătesc acasă.
- Care dintre băieţii ăi mici e aicea? întreabă jupânul.
- Niciunu! răspunse tejghetaru. Sunt toţi duşi.
- Dar Cănuţă?
- N-a venit încă.
- Veni-i-ar numele...

Dama-şi pierde răbdarea; se uită la ceas:
- Atunci, zice, iau o birjă, că m-aşteaptă la masă; am musafiri; şi trimite dumneata pe băiat mâine, ori poimâine, cu contu.

Jupânul, negustor vechi, care cunoştea cât se-ntinde poimâine al cocoanei, zice dulceag:
- Dar... ştiţi că... mai este un contişor...
- Ce contişor? zice dama. Orice-o fi, plăteşte bărbatu-meu când o trece pe aici.
- E cam de mult, zice jupânul zaharisind şi mai tare tonul. De! cu vremea asta, şi la noi, negustorii, nu prea merge... Eu zic, coniţă, mai bine să aşteptăm băiatul... zău! mai bine să aşteptăm băiatul.
- Care va să zică nu am atâta credit la dumneata?
- Mă iertaţi, sărut mâna, răspunde cu glasul ca miambalul jupânul, frecându-şi mâinile.

Apoi schimbând deodată tonul, aspru către tejghetar, pe când intră mai mulţi muşterii:
- Băiete! vezi ce-a poftitără domnii.
- Mersi, zice dama foarte înţepată, şi iese, trântind uşa. Orişicât, să laşi să plece aşa un muşteriu suparat, o damă, nu face pentru un negustor... Tocmai când se gândea jupânul la asta cu părere de rău că s-a-ntâmplat, iacătă şi Cănuţă, alb de măzăriche.

- Unde ai stat până acuma, nemernicule? zbiară jupânul.
- Am fost la d. Popescu.
- La d. Popescu?... Un ceas pentru o palmă de loc?...
- Am dat pe podul Mogoşoaii, jupâne; pân ulicioară alunecă.
- Pe podul Mogoşoaiei?... ca să caşti gura la prâvălii!...

Şi şart! part! o pereche de palme fierbinţi peste urechile degerate…


Desigur numai din pricina firii lui pe dos, i s-a părut lui Cănuţă două palme mult mai dureroase decât bătaia de deunăzi. Deunăzi, după atâta pisăgeală, se culcase fără să se plângă de şeale şi dormise ca o buturugă; acuma n-a putut s-adoarmă de usturimea urechilor. A plâns înfundat toată noaptea pe mindirul lui până despre ziuă.

Se împlinea acu, peste o minută, a treisprezecea învârteală a pământului împrejurul soarelui de când tânărul Cănuţă se grăbise a ieşi să se bucure de razele acestuia. Un neastâmpăr nesuferit ridică pe băiat de pe mindir. Cănuţă oftă adânc ca şi cum ar fi răsuflat întâia dată, îşi şterse repede ochii ca şi cum ar fi văzut întâia oară lumina. În perete ardea o lămpşoară afumată. Toţi băieţii ceilalţi dormeau adânc. Îşi luă într-o basma lucruşoarele lui, mai nimic, şi ieşi.

Mijea de ziuă când, rupt de oboseala trupului şi mai ales de a sufletului, îngheţat de atâta umblet pe frig, bătea în geam la cocioaba bunică-sii, în fundul unei mahalale de la marginea oraşului. Baba se deşteptase, îşi aprinsese candela la icoane şi se-n-china.

- Cine e?
- Eu bunico.
I-a deschis.
- Ei! ce cauţi tu până-n ziuă?
- Am fugit de la jupânul.- De ce? a-ntrebat bunica încruntată de cine ştie ce urât gând i-o fi fulgerat prin mintea ei veche.
- ...Pentru-că... nu mai vreau să stau.
- Nu-ţi dă de mâncare?
- Ba da.
- Munceşti prea mult?
- Mult... dar... nu mult.
- Te bate?

Băiatul dete din cap ş-ncepu să plângă. A vrut bunica să-l mustre, să-l îndemne la supunere - ba, că aşa bate stăpânul, să-nveţe băieţii minte; ba, că trebuie să aibă copilul răbdare dacă e la stăpân: că dacă n-a vrut să-nveţe carte şi nici la stăpân nu vrea să stea, atunci ce-o să se facă el? s-ajungă vagabond, ori pungaş, ori să se prăpădească pe drumuri; că de! e băiat mare acuma, de treisprezece ani... de treisprezece ani...! Şi şi-a adus aminte baba că adineaori, acu, a împlinit copilul copilului ei d-abia atâta, şi că e destul de mâhnit el şi de bătut la ziua lui, când alţi copii cine ştie ce bunătăţi şi ce mângâieri au la ziua lor: ce să-l mai mustre şi ea?... şi tot uitându-se la el cum plângea ca un prost, şezând pe marginea lăzii, cu legătura într-o mână, şi se ştergea cu căciula la ochi, a început şi baba să plângă ca o proastă.

Când răsărea soarele mare pe un cer limpede ca sticla, Cănuţă dormea la căldură în patul bunică-sii. Tot fire sucită! omul când doarme fără grijă, doarme pe-o ureche, nu pe brânci: nici pe una nici pe cealaltă nu voise să doarmă, fiindcă-i erau prea simţitoare de cu seara.

Tot aşa şi iar aşa, pentru nimicuri, a schimbat Cănuţă mulţi stăpâni. Istoria lui se poate asemăna cu istoria unui pahar care rabdă să-l umpli cu litra şi pentru o picătură se supără şi dă pe-afară. Şi lumea vede măcar ce se petrece cu paharul; dar putea lumea înţelege ce se petrece în sufletul lui Cănuţă? Paharul stă de faţa; sufletul lui Cănuţă sta ascuns şi pe semne era prea mic, prea strâmt - dedea repede pe dinafară.

Multe şi de toate a încercat el în viaţa lui, ca să şi-o poată cârpi de azi pe mâine. A făcut, fiindcă şi el era român, a făcut şi politică: a părăsit totdeauna opoziţia, din cauza nemărginitei şi injustei ei violenţe, în anul venirii ei la putere, şi s-a alipit totdeauna de guvern, care în definitiv nu era aşa de vinovat, cu câteva zile înainte de trecerea acestuia în opoziţie. Şi pe urmă iar aşa şi tot aşa.

Ducând viaţă destul de grea, i-a venit şi lui ceasul, şi s-a însurat ca toată lumea. L-a înşelat la început soacră-sa, nu i-a dat zestrea făgăduită - el a zis şi n-a prea zis ceva. L-a înşelat nevasta întâia oară — el a zis prea puţine. A doua oară - n-a zis nimic. Dar odată, la Blagoveştenii, a făcut ce-a făcut şi din toata sărăcia a cumpărat un crap mare şi borţos, ceva rar: patru chile şi plin cu icre. L-a dus acasă şi a rugat pe nevastă şi pe soacră să i-l facă umplut la cuptor cu stafide şi coconari. Femeile, din una într-alta, mai cu treabă, mai cu vorba, au uitat să scoată peştele la vreme. Când l-a dat la masă - sfarog. Cănuţă şi-a ieşit din pepene. Fără nici o vorbă şi-a lăsat nevasta şi a pornit divorţ a doua zi cu probe de altă dată; ar fi pornit numaidecât, dar nu se putea, era sărbătoare, mâncare de peşte, nu se ţinea tribunal.

Femeia era însărcinată... A început să plângă, că ce o să se facă ea fără Cănuţă. El n-a vrut s-asculte. De necaz, de mâhnire, femeia a lepădat la mă-sa şi cât pe-aci să moară de boală şi de mizerie. A alergat soacră-sa la el:

- Cănuţă maică, fie-ţi milă! e nevastă-ta, iart-o! se prăpădeş-te fata, moare! ce Dumnezeu! Cănuţă maică, pentru un crap! Aş! Cănuţă, bărbat straşnic, o ţinea într-una:
- Crap necrap, nu se poate, cocoană! am pornit hârtie, s-a isprăvit.

În sfârşit a scăpat femeia după o îndelungată suferinţă.

Într-o dimineaţă, când plecase după daraveri, Cănuţă se întâlneşte cu nevastă-sa, slabă, legată pe sub fălci: se plimba în piaţa Teatrului de colo până colo ca o desperată. O durea îngrozitor o măsea de sus. Fusese la dentist, dânsul dormea. Îl aştepta să se deştepte; dar nu putuse sta locului; ieşise să se plimbe; stând în salonul de aşteptare, i-era să nu-nebunească de durere.

Pe când vorbeau amândoi - c-aminteri nu erau supăraţi - iată că vine în fugă mare feciorul de la dentist şi-i spune să poftească. Femeia porneşte hotărâtă; dar după un pas se opreşte şi, întorcându-se către bărbatu-său:
- Ai şi tu cu mine Cănuţă; mi-e frică.

Omul merge după ea. Ajung în salonul de aşteptare. Femeia cade zdrobită pe un jeţ, legănându-şi capul strâmbat şi aiurit de suferinţă.
- Poftiţi, zice doctorul deschizând o uşa.

Femeia se scoală şi ia de mână, dârdâind ca de friguri, pe Cănuţă; amândoi intră după doctor. Ea albă ca hârtia, se aşează pe scaunul de operaţie. El se face că fluieră ca pentru el singur, ţinând mâinile la spate şi uitându-se la o cadră din perete. Dar n-are răbdare, vrea să se-ntoarcă... Atunci un ţipăt... Gata!
- Haha! zice doctorul. Bine-ai făcut c-ai venit! aveai un abces care se putea sui la ochi, şi pe urmă...
- Ei, domnule doctor! zice femeia cu tonul blând al celei mai hotărâte scârbe de viaţă, după ce se clăti bine în gură... Câte supărări am eu, mă mir cum nu mi-a copt până acu şi inima!

Cănuţă nu mai fluiera. A plătit vizita doctorului. A plecat cu nevastă-sa. A tratat-o cu o cafea cu lapte la Fialcowski, că nu pusese femeia nimic în gură de trei zile. Pe urmă s-au suit amândoi într-o birje; au mers acasă, s-au împăcat şi au trăit încă destulă vreme împreună.

Ar mai fi trăit încă bine, daca nu i se întâmpla lui Cănuţă să moară. Într-o zi, dintr-un nimic, iarăşi pentru un moft - ceruse împrumut o mică sumă unui prieten pe care l-a fost îndatorat pe vremuri cu mult mai mult, şi acesta îl refuzase - s-a iritat aşa de grozav din ceartă încât i-a venit un fel de necăciune... Rău... rău... până seara a murit. L-au îngropat a doua zi ca pe toţi morţii.

La şapte ani, i-au facut după obicei parastas ca să-i scoată oasele şi să i le spele. Era de faţă la slujbă nevasta şi câteva rude. Când au dat groparii de coşciugul lui şi i-au ridicat binişor capul putred, ce să vezi! În loc să stea oasele lui Cănuţă de-a lungul şi cu faţa-n sus, hârca sta-n sus cu ceafa şi ţurloaiele erau pornite către grătarul coastelor.
- Asta n-a fost mort bine când l-au îngropat, a zis popa.
- Aş! a răspuns femeia. M-aş fi mirat, Dumnezeu să-l ierte, să-l găsesc la loc... Sfinţia ta nu l-ai cunoscut pe răposatul Cănuţă... om sucit!

cu si despre .. bautura

postasem mai demult...pe un www.lipiciosii.ro "material" referitor la peripetii in care alcoolul a avut un rol hotarator.
urmeaza sa le impartasesc,in continuare..

aveam in jur de vreo 6 anishori,eram la bunici,la tzara..si venisera nijte oameni sa lucreze via (avem vie in curte,si se intinde pe o suprafata destul de mare).la ora 12,bunica-mea cheama oamenii la masa,le da sa manance,sa bea (vin tzuica visinata bere,de toate) si raman eu sa strang masa.bineinteles c-am golit toate paharele de pe masa si m-am facut atat de muci incat m-am aruncat in pat si-am inceput sa chitzai mai rau ca chip si dale.vine bunica-mea,ma vede,ma intreaba ce-am,eu oracaiam intr-un hal fara de hal,faceam ca toate animalele padurii....si ce se gandeste bunica-mea (o femeie foarte desteapta si iubitoare) : pune mana pe un retevei si imi croieste 2 bucati pe spinare si una pe crestetu' capului de mi-a trecut orice urma de alcool din corp.

morala : nu numai zeama de varza e remediul pentru mahmureala




mai crescusem putin...pe la vreo 8 anishori.eram in vacanta de vara si (iulia mi-a adus aminte de asta :)) si ma trimitea bunica sa scot nijte vin din butoi :)) intr-o sticla de 2 litri.vorba aia,sa avem la masa...ma duc eu,bag furtunul in butoi si incep sa trag.am vazut k era bun la gust,am mai sorbit si eu putin :)) dupa juma de ora vine bunica-mea si ma gaseste intins pe jos printre maldare de sticle goale...vin peste tot si eu oracaiam in dulcele stil clasic...de data asta m-a luat cu matura :)) mi-a ars vreo 2 de am sarit in picioare ca la "atentiune pluton" :)) evident nu mi-a mai ars de mancare in seara aia :))



imi placea mie de-o fata :)) si i-am cerut prietenia...aveam vreo 10 anishori (atunci am comis-o prima oara,la capitolul pat) ma duc la ea acasa cu un mare buchet de lacramioare rupte de pe la vecini din curte :)) bat la usa,deschide ta'su :)) ii zic ce ganduri aveam si ma invita la un pahar de vin :)) ca era asta plecata la paine.am baut cu ta'su o sticla de vin de tzara la 2 litri juma'.tragea ta'su la masea,mai rau ca mine..eu de-al dracu ,sa nu ma intreaca ala,trageam mai cu spor...intra aia in camera...ma vede,zambeste...iar eu zambesc,si cad cu capu de masa,apoi lat pe spate.mort.

a chemat-o ta'su pe bunica-mea :)) care,bineinteles,a venit cu un ciomag zdravan...si m-a trezit din mers,pana acasa :))

morala : bagati-ai P**A in ele de flori.vrei flori ? mori



12 anishori,deja ieseam cu baietii mai mari la discoteca,incepusem sa ma deprind cu bautura.si intr-o seara,dorind sa impresionez gasca,aduc de acasa o sticla de visinata...am baut-o toti...era a dracului de buna...m-au trimis astia sa mai iau una.un mic rezumat : in seara aia am baut cel putin 10 litri de visinata.eram toti beti morti.m-au adus astia pe bratze acasa...si aveam un pat pe prispa...am sarit gardul,ca doar eram un atlet al dracului de priceput.evident am cazut pe burta si mi-au duduit plamanii in mine...2 minute nu m-am putut ridica...m-am tarat pana pe prispa,m-am intins in pat,imbracat cum eram am adormit...probabil va asteptati la o bataie crunta de la bunica-mea.in nici un caz.de data asta,a venit la ora 8 dimineatza,si m-a trezit cu calm si duiosie in glas,aruncand o galeata de apa rece pe mine.am sarit brusc,si m-am infipt cu capu' in perete...si-acum se vede gaura lasata...evident am cazut inconstient si-am mai dormit 2 ore ...de-abia apoi m-a alergat prin curte cu furca ...vezi doamne ii furasem bautura.nu m-a crezut knd i-am zis k am baut-o :))



vine un amic la mine acasa in perioada sarbatorilor de iarna.m-am rugat de el vreo 3 zile sa vina sa ciocnim si noi 2-3 sticle de vin,ca n-avea farmec cu paharul.mentionez k eram la bunici,singur,petreceam acolo craciunul si urma sa vin de revelion in bucuresti.vine respectivul,aduc 2 sticle de vin la 2 litri...incepem sa bem.mancam friptane si sarmale,carnatzi,toate cele..si beam..si beam...am baut alea 2 sticle d vin,plus inca un litru de visinata,sa ne incalzim putin.bem noi ce bem.eu cad de pe scaun si adorm...pe jos,langa semineu :)) knd ma trezesc,il gasesc pe ala cu scaunu' in bratze,somn de voie...dormea ca un iepurash in cocina :))

l-am loat la palme si am inceput sa bem din nou...apoi...
bem noi pana dupa-amiaza...a mers omu acasa sa se skimbe.eu eram schimbat...la fatza...de la atata vin :)) apoi mergem sa colindam.obiceiul era sa cantam 2-3 strofe si lumea ne dadea vin si covrigi :))

mergem noi din casa in casa..si lumea se mira ca cerem mai mult vin :)) decat covrigi...strabatem satucul in lung si-n lat...adik vreo 10 case...ca deja eram muci...si knd am vazut k nu e combinatie...ne-am intors la casele la kre mai fusesem sa cerem covrigi :)) ne-am mai revenit...am facut vreo 2 ture asemanatoare alternand covrigii cu vinul :)) iar apoi knd am vazut k se tot uita urat santzul spre noi si amenintza sa ne ia in bratze...am mers acasa :))

pe scurt,am baut ca porcii inca 3 zile dupa aceea :))

morala : bun ii vinul ghiurghiuliu




bairam mare bairam la un prieten de la tzara.vin,femei,friptane,femei,bere,femei (ma rog,ati prins ideea :)) ) ...ma apuc eu de gatit,si am zis k nu prea e chef fara bautura...si mi-am luat 2 sticle de jidvei ca sa asezonez mirosul de carne.beau eu ce beau..beau..beau...ma fac lemn ca nu mancasem nimic.dupa ce-a fost gata mancarea,ne-am asezat la masa ...am halit..aia s-au apucat de dans,eu m-am intins pe canapea unde ma delectam cu nijte lazi de bere.vine una la mine si imi cere o bere.ii fac semn sa-si ia...se aseaza langa mine si incepe sa ma intrebe de sanatate...ca sa evit o discutie plictisitoare cu ea,i-am zis k ma duc in camera cealalta si-am intrebat-o dak vrea sa ma insotzeasca,vorba aia : sa-i arat ceva frumos :)) femeia,desteapta si constienta de ce urmeaza sa se intample,vine...evident n-am jucat macao...si dupa 3 ore de "abuz" am iesit disperat,in boxeri,ca ramasesem fara bautura...aia,saraca,zacea in pat,ziceai c-o batusera tiganii 2 saptamani...eu incepusem sa beau...beau beau beau beau beau beau...mai vine una : hai dansam.eu de obicei,nu dansez,dar knd pun botu pe bautura,nu prea tin cont :)) si "ma dansez" eu cu aia...moment in care femeia ma ia de mana si ma duce in camera in care zacea cristina (tipa de dinainte).aura (tupeista fata) ii zice cristinei ca are nevoie de camera...eu raman straight face iar asta incepe sa ma dezbrace usor,inainte ca don'soara cristina sa paraseasca incinta...nu ca n-ar fi vazut deja tot ce se putea vedea :))

am "jucat macao" si cu aura...apoi ies urland,evident putin luat,ca nu mai am bautura,si nu mai pot da randament...astia ma anuntza cu glasul tremurand ca am ramas fara bautura.am lasat-o p-aia in fofo goala,i-am cerut cheile de la masina unui tovarash si am dat o tura pana acasa sa aduc nijte "elixir".knd m-am intors erau toti beti morti...si multe sticle pe jos...eeeh fir-ati ai dracului,d-astea faceti cu mine ? al drq cu masa care v-o da voua sa gustati din vin sau bere :)) si am inceput sa beau singur..in 2 ore eram mai lemn decat gardul de la poarta :))


a 2a zi am aflat ca aura era casatorita,iar cristina urma sa aiba nunta peste 2 saptamani





ies de la munca.ma duc imi iau 2 shaorma mari,le halesc,ma duc sa beau o bere,ca sa alunece.dimineata m-am trezit la un tovarash acasa inconjurat de sticle d whisky si fomei.

asta e tot ce-mi amintesc






ies de la munca si ma suna un prieten f bun sa ma intrebe daca am kef de iesit in club.i-am zis k n-am cine stie ce bani,si ca mai bine ne strangem la el sa bem ceva...a zis ok,ne-am intalnit,am luat nijte bautura si ne-am apucat sa jucam nush ce dracie de joc,foarte captivant de altfel :)) regret sa va dezamagesc dar nu m-am facut tzandari :)) eram doar putin ametit,ca ne tot plimbam pe la magazin knd terminam bautura :)) a fost gay party.doar eu cu el,fomei n-au fost :)) dar a fost show.radeam ca spartii,mai rau decat daca am fi fost "fumati"

bautura,bat-o vina!

e o prezenta cotidiana in viata unora.
pentru altii,e un mister.
cu mic,cu mare,majoritatea se inghesuie s-o consume.
unii spun ca e buna,altii o reneaga...

pana si-astia "marii" au spus-o :



“ Un om inteligent se imbata ori de cate ori este obligat sa-si petreaca timpul alaturi de prosti. ”
ERNEST HEMINGWAY

“ Intotdeauna sa faci cand esti treaz ceea ce ai spus ca vei face cand erai beat. In felul asta vei invata sa-ti tii gura ! ”
ERNEST HEMINGWAY

“ Cred ca beau cam mult. Ultima oara cand am dat o proba de urina au gasit o maslina-n ea. ”
RODNEY DANGERFIELD


“ NU te poti numi o tara adevarata daca nu ai o bere si o linie aeriana. Ajuta putin daca ai o echipa de fotbal, sau niste arme nucleare, insa minimul necesar este o bere. ”
FRANK ZAPPA

“ Sa-mi cant
Cine sant...
Beat,
La sfarsit de leat.
Ani, ani s-au dus
Suna cantul meu,
Ani, ani stau,
Meditez sa beu.
In cazul ca band
De fara vreun rost,
Nu-i cerc vitios
Si nici vinul prost,
Indevoia mea
Sa ma duc asa,
Sa ma aflu beat
La sfarsit de leat. ”
GEORGE BACOVIA

“ Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beţie -
Şi s-asculţi pustiul,
Ce melancolie! ”
GEORGE BACOVIA

“ Si vinu-i bun, si hora-mi place,
Iar tu Doamne fa-mi ce vrei
Numa' pustinc nu ma face!
Fa-ma floare alba-n lunca
S-apoi ia-ma si m-arunca
Doamne-ntre femei!
”
GEORGE COSBUC - Poet, gazetar, conducator de reviste, traducator (1866-1918)

“ Unul bea că-i băutor,
Altul bea că-i bestie,
Numai eu, că am umor,
Beau aşa, de chestie. ”
PĂSTOREL TEODOREANU - epigramă

“ Daca bei ,mori, daca nu bei tot mori .Atunci bea ca sa stii de ce ai murit! ”
EMINESCU


“ Daca as avea acum toti banii pe care i-am cheltuit pe bautura, i-as cheltui pe bautura. ”
VIVIAN STANSHALL - muzician, compozitor, pictor, poet 1943 – 1995


“ Electricitarea este alcatuita, de fapt, din particule microscopice numite electroni, pe care nu le poti vedea cu ochiul liber decat daca te-ai imbatat bine de tot. ”
DAVE BARRY

“ Nimic nu a avut vreodata un gust mai bun decat berea rece intr-o dupamiaza frumoasa, cu nimic mai mult de facut decat repetarea aceleiasi actiuni. ”
HUGH HOOD

“ Tatal meu era betivul orasului. De obicei pentru unele orase nu-i chiar asa de rau, dar tocmai New York-ul?? ”
HENRY YOUNGMAN

“ Una peste alta, sunt de acord cu orice face noaptea sa treaca mai usor, fie ca e o rugaciune, un tranchilizant sau o sticla de Jack Daniels ”
FRANK SINATRA

“ Intr-adevar, alcoolul este posibil sa fie cel mai mare dusman al omului. Dar Biblia ne invata ca trebuie sa ne iubim dusmanii... ”
FRANK SINATRA

“ Sunt dezolat pentru oamenii care nu beau. Se vor simti toata ziua doar atat de bine pe cat se simt dimineata cand se trezesc... ”
FRANK SINATRA

“ Berea este dovada ca Dumnezeu ne iubeste si de-asta vrea sa fim fericiti ! ”
BENJAMIN FRANKLIN - politician, diplomat, inventator, om de stiinta

“ Nu-mi trebuie decat o bere ca sa ma imbete. Problema este ca nu-mi amintesc daca este a treisprezecea sau a paisprezecea... ”
GEORGE BURNS

“ Berea nu te ingrasa, ci iti da un sprijin. De mese, de pereti, de vitrine... ”
GERARD WAY





“ Nu esti beat atata timp cat poti sta intins pe podea fara sa te tii de nimic. ”
DEAN MARTIN

“ Ne intalnim la bar! O sa bem micul de jun impreuna. ”
W.C. FIELDS

“ O femeie ma determinat sa ma apuc de baut, iar eu nici macar nu am avut bunul simt sa ii multumesc. ”
W.C. FIELDS

“ Imi amintesc cand am fost intr-un safari in Africa. Cineva a uitat tirbusonul si a trebuit sa supravietuim cateva zile bune numai cu apa si mancare. ”
W. C. FIELDS

“ 24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?”
STEPHEN WRIGHT

“ I work until beer o'clock. ”
STEPHEN KING





Din popor:

“ buna-i berea nu ca vinul cum nici laba ca vaginul ”

romanian typing speedtest

"You reached 315 points, so you achieved position 383 of 6464 on the ranking list


You type 443 characters per minute
You have 84 correct words and
you have 3 wrong words"



84 de cuvinte

Speed test

funny pie charts !

hope y'all enjoy these...

"Lazare, vino afara! "

"Si era bolnav un oarecare Lazar din Betania, satul Mariei si al Martei, sora ei..."
(Ioan 11. 1-45)

acum ceva timp scrisesem despre orologiul electronic din Piata Unirii..care s-a stins...
aseara am observat ca a fost readus la viata...reclama cu Coca-Cola inca nu e functionala...dar ceasul merge..

bine ai revenit,dragul meu prieten...

Atentie,totusi,ca nu este setata ora cum trebuie...daca nu ma insel,nu a fost setat la ora de iarna...

Puiul (Ion Alexandru Bratescu-Voinesti)

Sandi, sa asculti pe mamica


Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca
venea de departe, tocmai din
Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan
verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a
facut un cuib pe un mosoroi de pamant, mai sus, ca sa nu i-l inece
ploile; pe urma, sapte zile de-a randul a ouat cate un ou, in tot sapte
oua mici ca niste cofeturi si a inceput sa le cloceasca. Ai vazut cum
sta gaina pe oua? Asa sta si ea, doar ca ea in loc sa stea in cotet, sta
afara in grau; si ploua, ploua de varsa si ea nu se misca, ca nu cumva
sa patrunza o picatura de ploaie la oua. Dupa trei
saptamani i-au iesit
niste pui draguti, nu goi ca puii de vrabie, imbracati cu puf galben ca
puii de gaina, dar mici, parca erau sapte gogosi de matase, si au inceput
sa umble prin grau dupa mancare. Prepelita prindea cate o furnica,
ori cate o lacusta, le-o firimitea in bucatele mici, si ei, pic! pic! pic! cu
cioculetele lor, o mancau numaidecat. Si erau frumosi, cuminti si
ascultatori; se plimbau primprejurul mamei lor si cand ii striga:
“Pitpalac!” repede veneau langa ea. Odata, prin iunie, cand au venit
taranii sa secere graul, al mai mare dintre pui n-a alergat repede la
chemarea ma-sii, si cum nu stia sa zboare, hat! l-a prins un flacau sub
caciula. Ce frica a patit cand s-a simtit strans in palma flacaului, numai
el a stiut; ii batea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut
noroc de un taran batran, care s-a rugat pentru el:
— Lasa-l jos, ma Marine, ca e pacat de el, moare. Nu-l vezi ca de-
abia e cat luleaua?!
Cand s-a vazut scapat, fuga speriat la prepelita sa-i spuie ce-a patit.
Ea l-a luat, l-a mangaiat si i-a spus:
— Vezi ce va sa zica sa nu ma asculti? Cand te-i face mare, o sa
faci cum ai vrea tu, dar acum, ca esti mic, sa nu iesi niciodata din vorba
mea, ca poti sa patesti si mai rau.
Si asa traiau acolo linistiti si fericiti. Din seceratul graului si din
ridicarea snopilor se scuturasera pe miriste o groaza de boabe cu care
se hraneau si, macar ca nu era vreo apa prin apropiere, nu sufereau
de sete, ca beau dimineata picaturi de roua de pe firele de iarba. Ziua,
cand era caldura mare, stau la umbra in lastar; dupa-amiaza, cand se
potolea vipia, ieseau cu totii pe miriste; iar in noptile racoroase se
adunau gramada, ca sub un cort, sub aripile ocrotitoare ale prepelitei.
Incet-incet puful de pe ei s-a schimbat in fulgi si in pene, si cu ajutorul
mamei lor au inceput sa zboare. Lectiile de zbor se faceau dimineata
spre rasaritul soarelui, cand se ingana ziua cu noaptea, si seara in
amurg, caci ziua era primejdios din pricina heretilor, care dadeau
tarcoale pe deasupra miristii.
Mama lor ii aseza la rand si ii intreba: “Gata?” “Da”, raspundeau
ei. “Una, doua, trei!” Si cand zicea “trei”, frrr! zburau cu totii de la
marginea lastarului tocmai colo langa cantonul de pe sosea si tot asa
indarat. Si mama lor le spunea ca-i invata sa zboare pentru o calatorie
lunga, pe care trebuiau s-o faca in curand, cand o trece vara. “Si o sa
zburam pe sus de tot, zile si nopti, si o sa vedem dedesubtul nostru
orase mari si rauri, si marea.”
Intr-o dupa-amiaza pe la sfarsitul lui august, pe cand puii se jucau
frumos in miriste imprejurul prepelitei, aud o caruta venind si oprindu-
se in drumeagul de pe marginea lastarului. Au ridicat toti in sus
capetele cu ochisorii ca niste margele negre si ascultau.
“Nero! inapoi!” s-a auzit un glas strigand. Puii n-au priceput; dar
mama lor, care intelesese ca e un vanator, a ramas incremenita.
Scaparea lor era lastarul, dar tocmai dintr-acolo venea vanatorul. Dupa
o clipa de socoteala, le-a poruncit sa se pituleasca jos, lipiti cu paman-
tul, si cu nici un pret sa nu se miste.
— Eu o sa zbor; voi sa ramaneti nemiscati; care zboara, e pierdut.
Ati inteles?
Puii au clipit din ochi c-au inteles si au ramas asteptand in tacere.
Se auzea fasaitul unui caine care alerga prin miriste si din cand in
cand glasul omului:
— Unde fugi? inapoi, Nero!
Fasaitul se apropie — uite cainele: a ramas impietrit cu o laba in
sus, cu ochii tinta inspre ei.
— Nu va miscati, le sopteste prepelita si se strecoara binisor mai
departe. Cainele paseste incet dupa ea. Se apropie grabit si vanatorul.
Uite-l: piciorul lui e acum asa de aproape de ei, incat vad cum i se urca
o furnica pe carambul cizmei. Vai! cum le bate inima. Dupa cateva clipe
prepelita zboara ras cu pamantul, la doi pasi de la botul cainelui, care
o urmareste; vanatorul se departeaza strigand: “Inapoi! inapoi!” Nu
poate trage, de frica sa nu-si impuste cainele; dar prepelita se preface
asa de bine ca e ranita, incat cainele vrea cu orice pret s-o prinda; iar
cand socoteste ea ca e in afara de bataia pustii, zboara repede spre
lastar.
In vremea asta puiul al mai mare, in loc sa stea nemiscat ca fratii
lui, dupa cum le poruncise ma-sa, zboara; vanatorul ii aude paraitul
zborului, se intoarce si trage. Era cam departe. O singura alica l-a ajuns
la aripa. N-a picat, a putut zbura pana in lastar; dar acolo, de miscarea
aripii, osul — la inceput numai plesnit — s-a crapat de tot, si puiul a
cazut cu o aripa moarta. Vanatorul, cunoscand desimea lastarului si
vazand ca trasese intr-un pui, nu s-a luat dupa dansul, socotind ca nu
face truda de a-l cauta prin lastar.
Ailalti pui nu s-au miscat din locul unde-i lasase prepelita. Ascultau
in tacere. Din cand in cand se auzeau pocnete de pusca si glasul
vanatorului strigand “Apporte!” Mai tarziu caruta s-a indepartat inspre
vanator pe drumeagul lastarului; incet-incet pocnetele si strigatele s-au
pierdut, s-au stins, si in tacerea serii care se lasa nu se mai auzea decat
cantecul greierilor; iar cand s-a innoptat si rasarea luna dinspre
Cornatel, au auzit deslusit glasul mamei lor chemandu-i din capul
miristii: “Pitpalac! pitpalac!”
Repede au zburat inspre ea si au gasit-o. Ea i-a numarat: lipsea
unul.
— Unde e nenea?
— Nu stim, a zburat.
Atunci prepelita disperata a inceput sa-l strige tare, mai tare,
ascultand din toate partile. Din lastar i-a raspuns un glas stins: “Piu!
piu!”...
Cand l-a gasit, cand i-a vazut aripa rupta, a inteles ca era pierdut;
dar si-a ascuns durerea, ca sa nu-l deznadajduiasca pe el...
D-atunci au inceput zile triste pentru bietul pui; se uita cu ochii
plansi cum fratii lui se invatau la zbor dimineata si seara; iar noaptea,
cand ailalti adormeau sub aripa mamei, el o intreba cu spaima:
— Mama, nu e asa ca o sa ma fac bine? Nu e asa c-o sa merg si eu
sa-mi arati cetati mari si rauri, si marea?
— Da, mama, raspundea prepelita, silindu-se sa nu planga.
Si a trecut vara. Au venit taranii cu plugurile de au arat miristea;
prepelita s-a mutat cu puii intr-un lan de porumb de alaturi; dar peste
catava vreme au venit oamenii de au cules porumbul, au taiat cocenii
si au intors locul; atunci s-a mutat in niste parloage din marginea
lastarului.
In locul zilelor mari si frumoase au venit zile mici si posomorate,
a inceput sa cada bruma si sa se rareasca frunza lastarului. Pe inserate
se vedeau randunici intarziate zburand in rasul pamantului, ori palcuri
de alte pasari calatoare, iar in tacerea noptilor friguroase se auzeau
strigatele cocorilor, mergand toate in aceeasi parte, catre miazazi.
In inima bietei prepelite era o lupta sfasietoare. Ar fi vrut sa se rupa
in doua: jumatate sa plece cu copiii sanatosi, care sufereau de frigul
toamnei inaintate, iar jumatate sa ramaie cu puiul schilod, care se
agata de ea cu disperare. Suflarea dusmanoasa a crivatului, pornita
fara veste intr-o zi, a hotarat-o. Decat sa-i moara toti puii, mai bine
numai unul — si fara sa se uite inapoi, ca sa nu-i slabeasca hotararea,
a zburat cu puii zdraveni, pe cand al ranit striga cu deznadejde:
— Nu ma lasati! Nu ma lasati!
A incercat sa se tarasca dupa ei, dar n-a putut, si a ramas in loc,
urmarindu-i cu ochii pana au pierit in zarea dinspre miazazi.
Peste trei zile, toata preajma era imbracata in haina alba si rece a
iernii. Dupa o ninsoare cu viscol, urma un senin ca sticla, aducand cu
dansul un ger aprig.
*
La marginea lastarului, un pui de prepelita, cu aripa rupta, sta
zgribulit de frig.
Dupa durerile grozave de pana adineaori, urmeaza acum o piro-
teala placuta. Prin mintea lui fulgera crampeie de vedenii... miriste...
un caramb de cizma pe care se urca o furnica... aripa calda a mamei.
Se clatina intr-o parte si intr-alta, si pica mort, cu degetele ghearei
impreunate ca pentru inchinaciune.

piese demult uitate

am cautat-o 6 ani de zile...pana cand am dat peste ea,evident din intamplare...
ma uitam cu mare drag la desenele respective...adoram inceputul si-l fredonam prin casa bunicii mele...



cea dea doua piesa ...dupa o cautare asidua... (mai bine de 8 ani) este (poate nu cea mai,dar cu siguranta) destul de cunoscuta...imi place la nebunie...este una din putinele piese care-mi "face sangele sa fiarba" ...



LYRICS :

J.F. Porry and G. Salesses : Les Misérables

Venez écouter bonne gens
La ballade des pauvres gens
L'histoire de Cosette
Et de ce pauvre diable
Qu'on appelle les Misérables

Ils n'habitent pas les beaux quartiers
Ils n'ont pas toujours à manger
Mais même si souvent
Le destin les acable
Ils gagneront, les Misérables

Ils gagneront, les Misérables








Beenie Man - Bad girl
Well mi gal dem look hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose
Hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose

Well de amount a girls me have dem a wonder if me a father Abraham
Girls from Los Angeles and Maryland
Say a me dem want fi plough dem hairy land
Them crown me king de one and only Doctor Beenie Man
Dem block de road when me a pass through up a Chapleton
Kidnap me when me do show over Washington
Dem raffle and dem gamble all dem money pawn
Then Stacey Ann she drink bout 10 bottle a Appleton

Hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose
Hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose

[Justin Vince:]
She is a bad girl and she don't love you
She is a bad girl and she do'ít care
Watch out when she gets what she wants from you
She'll take your love then she's out of there

She's a bad girl
There's no telling what she might do
She's a bad girl
Just don't let her bite you

[Beenie Man:]
Dat gal de look hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose
Hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose

Woman a you man a swarm down pon and man wan use tongue pon
Man a gaze off a ya body run off a road over junstion
See yuhin a yuh casual ask which flight you come pon
Give you a invitation fi come a big time function
Say dem a drugs man
Man a say dem a Oil Suntan
How much dem related to Michael Jordan and Bill Clinton
Girls you ain't no fool
You ain't ol' country bunker
No have fi use no bleaching cream
You no have fi take no sun tan
You know own 95 every car come come drive pon
Nuh Greyhound nuh Amtrak weh every man come come jump on

Hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose
Hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose

[Justin Vince:]
She is a bad girl and she don't love you
She is a bad girl and she don't care
Watch out when she gets what she wants from you
She'll take your love then she's out of there

She's a bad girl
There's no telling what she might do
She's a bad girl
Just don't let her bite you
She's a bad girl
You think you're dancing but you're yearning
She's a bad girl
You'll see in the morning

[Beenie Man:]
Dat gal ya look hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose
Hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when she pose

De girl dem full a charm and intellect
Ambition and etiquette
You me can have fi get,
Gal love kill me, kill off de jet
From out of me double AA
Like some 90 minutes cassette
No silicon no in a ya breast
No stretch mark no de pon ya chest
You live in a palace
Some gal live in a forest You a get caress
Some gal a get harass
Some gal a link up wit old man Morris
Gal dem weh fi flop yuh show she no born yet

Gal ya hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when ya pose
Hot in a, hot in a, hot in a, hot in a clothes
Good in a, good in a, good a good when ya pose
Zagga zow, zagga zow

[Justin Vince:]
She is a bad girl and she don't love you
She is a bad girl and she don't care
Watch out when she gets what she wants from you
She'll take your love then she's out of there
She's a bad girl
There's no telling what she might do
She's a bad girl
Just don't let her bite you
She's a bad girl
You think you're dancing but you're yearning
She's a bad girl
You'll see in the morning

Tenacious D - Classico

Cea de-a doua piesa este a lui Johan Sebastian Bach (Bouree in E Minor)

Read

Classico Lyrics

here.

mai jos sunt si versurile,pentru cei/cele interesati/e.
enjoy !

Can’t you see he’s the man, let me hear you applaud
he is more than a man he's a shiny golden god.

If you think its time to fucking rock, and fucking roll, out of control,
and then you know you got to rock the block,
and fucking suck my fucking cock,
'cause when you rule, you fucking school all of the fools, out of their jewels,
'cause if you think it’s time,
if you think it’s time,
if you think it’s time to fucking rock.

He is going to kick your fucking ass,
and you know his name is Kyle Gass,
rocking and fucking rolling,
and fucking rocking,
and fucking rolling,
and fucking (vocal solo)...

R.I.P

m-a privit mereu de sus...
l-am privit mereu cu admiratie...
ne intalneam zilnic...
mi-a aratat multe...
nu pot spune c-a fost mentor,dar a insemnat mereu ceva pentru mine ...

este vorba de ceasul din Unirii,de deasupra Irish Pub-ului....
din pacate...o defectiune tehnica il impiedica sa mai arate ora exacta si temperatura (in grade Celsius)..
asezat langa o reclama Coca-Cola (in stanga careia e o cutie de Pepsi care obisnuia sa se invarta) ... stralucea in intunericul noptii...

acum... nu mai e...
rest in peace,my dear friend...

anecdote romanesti

supranumiti monstri ai comediei,ne-au bucurat auzul si vazul cu fel si fel de situatii,care de care mai inedite...
fie ca era de revelion,fie ca era in weekend...mereu ne furau cate-un zambet :

retete culinare inedite

cu totii am auzit de preparate funny dar nimeni nu a scris o reteta pentru fiecare...o sa incerc sa scriu eu...desi sunt altii care ma surclaseaza din punct de vedere al talentului culinar..

urmatoarele preparate sunt special pentru vremuri de criza economica

sarmalutze-n foi de .. CEATZA
ardei umpluti cu ... FORTZA
clatite cu ... TUTUN
ciuperci invelite-n...INTUNERIC
rabdari...PRAJITE

1.sarmalutze-n foi de .. CEATZA
se iau cca 3 cani (a cate 300 gr fiecare) de orez,se toarna intr-un bol de plastic,la care se adauga carne tocata (cam 400 gr pentru fiecare cana de orez)...se framanta pana rezulta un amestec omogen...concentrandu-ne energia interioara,incepem sa infasuram "mititeii" de carne in energie spirituala,care capata nuantza unei cetze..
se servesc reci,cu un vin alb,demi-sec


2.ardei umpluti cu ... FORTZA
se iau 4 ardei (gogoshari) la care,in mod normal,s-ar pune carne tocata si orez..dar...putem recurge la mijloace mai putin ortodoxe de umplere...suc propriu,compozitie proprie (alti ardei tocati)...impinsi cu un facaletz,de preferat ! nu trebuie sa lipseasca CAPACUL facut dintr-o felie rotunda de rosie !!
se lasa la cuptor cca...3 minute,pentru ca rosia sa-si lase zeama si sa imbibe continutul ardeiului.
se servesc fierbinti,cu un pahar rece de bere !


3.clatite cu ... TUTUN
pentru acest fel de mancare sunt posibile 2 variante.cel mai economic este cel FARA FAINA,OU si LAPTE !!
se iau cateva tigari,se scot din pachet,se intind pe un birou (de preferat CURAT,si PLAT) si se rostogolesc de la stanga spre dreapta,sub forma unui clatinat !! dupa 5 repetari,se ia o tigara,se baga in gura,se actioneaza o bricheta,se aprinde tigara,si...BONNE APETITE !
se pot servi cu un pahar de COLA


4.ciuperci invelite-n...INTUNERIC
se ia un kg de ciuperci,se curatza,se spala,se aseaza in tava,se baga la cuptor,se adauga sare si piper,dupa gust...
ochiurile cuptorului NU TREBUIESC APRINSE pentru ca ciupercile sa-si pastreze compozitia de INTUNERIC...flacara da lumina,si intunericul se disipa
se servesc cu apa plata,cu lamaie


5.rabdari...PRAJITE
poate cea mai simpla reteta posibila.indiferent de anotimp,ora,sau zi,poti astepta sa faca mama de mancare...si daca ti-e foarte foame,iti poti face tu niste rabdari prajite.tot ce trebuie sa faci,e sa cauti un post de televiziune unde e o emisiune cu bucatari,mancare etc...apoi incepi sa salivezi,si sa inghiti in sec !

POFTA BUNA

NotaBenne : retetele sunt 100% originale,iar Clatitele cu tutun sunt marca inregistrata grim

fetele,in toata splendoarea lor

fetelor le place intotdeauna sa fie admirate,sa li se acorde atentie,sa fie flatate.
chiar daca le spui ca sunt frumoase,o sa spuna ca nu e asa,pentru ca vor s-o auda...din nou,si din nou...
daca o sa le spui ca sunt urate,o sa faca precum "toate animalele padurii"
adevarul e ca e greu sa fii fata...
ganditi-va la parul lung...care e foarte greu de intretinut...pe langa sanatos,trebuie sa fie si stralucitor si ingrijit
tenul,un alt element important pentru ele.200 de mii de feluri de creme hidratante...pentru a-si ingriji tenul.paradoxal,mai pun si fond de ten si blush,doar ca sa se asigure ca acele creme nu-si fac efectul...
ochii...aproape de fiecare data cu contur..uneori si "coditze"...daca se poate si nuantzator...e perfect..
sprancenele,mereu pensate si uneori "intinse" de un creion pt sprancene..
genele,mereu inundate de "mascara" "rimel" sau alte dracii
buzele...mereu imbibate in 3 straturi : ruj,fond de ten(pentru "sustinere") si gloss

apoi urmeaza accesoriile,care sunt chiar mai variate decat produsele folosite pentru machiajul fetei...
cercei,pandantive,bratari,inele,genti,curele,lantisoare de tot felul,uneori pierce-uri...

fiind de o complexitate absoluta...cum ai putea sa-i spui unei femei doar "ce bombeu marfa ai??" gandeste-te la orele de munca pentru a se face atat de placuta...si tu ii zici exact de fund...sau de craci..

sunt multe chestii pe care le-am omis.nu sunt subiectiv,doar lenes
mie mereu mi-au placut fetele naturale...cu cat mai putine "substante" aparent "nutritive" pentru ten,buze,ochi...etc..
prefer sa numar cosurile de pe frunte,decat sa ma chinui sa ghicesc cati cm are stratul de fond de ten...

legat de "fetelor le place sa fie complimentate" mi-a venit mai devreme in cap o mica glumitza...care NU tine intotdeauna asa ca o incercati pe raspunderea voastra :
ea : fetelor le place sa fie complimentate
el : imi plac cerceii tai ! hai ne f*tem

o lume nebuna,nebuna,de tot

....asta era titlul unei piese a baietilor de la B.U.G. Mafia...gandindu-ma la versuri si incercand sa fac o paralela intre ce-a fost ,ce este,si ce-o sa fie...am ajuns la o concluzie,pe care-o s-o creionez pe parcurs....
"fiind baiet,paduri cutreieram" si nu mereu dormeam langa izvor.in schimb,aveam foarte putine griji...singurele mai importante ar fi fost prea putine ore de "batut" mingea...prea putine ore de televizor...sau de mancat inghetata pana imi distrugeam atat papilele gustative,cat si esofagul...
ce vremuri...
tin minte ca ma uitam la televizor,si ramaneam minunat de succesiunea de imagini,de arta de a atribui un sunet adecvat unei imagini captivante,pentru a putea face un ansamblu audio-vizual de exceptie...
descopeream...
din ce in ce mai mult...
din ce in ce mai des....
pe masura ce cresteam,tot auzeam de "povesti cu bau-bau" care se concretizau sub forma drogurilor,vietii din lumea interlopa,violentei de orice gen...deziluziilor in viata din cauza alcoolului,femeii sau sistemului de "maro" din care facem parte...
nu imi venea sa cred...cum se puteau intampla atatea nenorociri pe intreg mapamondul si totusi,la mine "acasa" sa fie numai "lapte si miere"...
totul imi mergea bine...la scoala (clasele mici) toate decurgeau conform planului : bataie cu 3-4 colegi de-odata in fiecare pauza...tras fete de coditze in timpul orelor,furat pranzul colegilor cu ochelari,pe care nu i-am suportat pana in clasa a 4a...si multe altele...

apoi..am mai crescut...si-am luat viata-n piept...am vazut ca toate nenorocirile pe kre le auzeam la altii,sau le vedeam la tv,la stiri...erau pe bune...si ca oamenii chiar mor,drogurile exista,prietenii mor din cauza lor...exista violuri (n-am cunoscut cazuri) exista abuzuri (de mai multe forme) si tot asa....
si dandu-mi seama de cat de dura este realitatea....si cat de simpla poate fi viata si cat de mult ne-o complicam singuri...am ajuns la concluzia ca :


viata bate filmu' !

cu si despre copii

sunt adorabili...pana incep sa urle...si sa se c*ce peste tot
toata lumea isi doreste copii,si putini se bucura cu adevarat de ei...
haideti sa va zic ce face micul vostru dracushor..si apoi sa va ganditi daca mai vreti unu

vii de la munca,obosit/a rau...vrei doar sa mananci ceva,sa faci un dush fierbinte,si sa te intinzi in pat.intri in casa,vezi pantofii rosi,ziare rupte si caca peste tot (ca un caine).te gandesti sa-i tragi o mama de bataie,s-o tina minte.te duci la el,se uita cu ochii aia milosi si plangaciosi la tine...uiti de tot ce-a facut,il iei in brate si-l pupi de-l albesti...a scapat
a 2a zi,aceeasi oboseala,aceeasi dezordine in casa,acelasi drac stand in cur si se uita la tine.cand te duci sa-l dai cu capu' de calorifer,se uita la tine si zice "mama/tata".imediat uiti ce-a facut,si apoi esti foarte fericit/a c-a inceput sa vorbeasca...iar scapaaaaa
a 3a zi,aceeasi oboseala,aceeasi dezordine,acelasi drac...aceeasi privire.acelasi impuls de a-i rupe o mana si de a-l bate cu ea.cand te apropii sa-i distrugi,incepe sa faca primii pasi...iar uiti,iar scapa "carnatu"

si uite-asa te prosteste copilu' pana la 6-7 ani.cand il dai la scoala.apoi incepe sa minta cu absentele,cu temele,cu gashca.se apuca de fumat si de bautura,si tu tot il crezi ingerash.o sa te prosteasca toata viata,si cand o sa fie mare,o sa-i prosteasca si pe altii...


mai sunt asa adorabili acum ? nu mai spun ca a fi parinte e cea mai grea meserie dintre toate

generatia McDonalds

revin cu o parere.de data asta,putin mai ampla decat cea precedenta.inainte sa "dati in cap",luati aminte ca e doar o parere,nu judec pe nimeni,fiecare are dreptul la un stil propriu de viata,indiferent in ce consta asta..

asadar..
merg pe strada...primesc un telefon..un amic..iesire la bere..loc de intalnire...mc unirii...lasand la o parte ca mc unirii e capitala intalnirilor din bucuresti...stau si ma intreb oare ce-o fi asa important la un mcdonalds...dc nu zice nimeni kfc,sau intersport,sau hanul manuc,sau hotel horoscop,sau iesirea de la metrou dinspre magazinul unirea...ok..o lasam la modul "capitala intanirilor"

alta chestie..acelasi mers pe strada...acelasi telefon...acelasi mc unirii...unde vad pustani cu varste cuprinse intre 12 si 16 ani...toti imbracati complet in negru...toti cu unghiile negre,cu lanturi,cu bratari de piele cu tinte,cu haine jerpelite..neavand ce face il intreb pe unu' dc se imbraca asa,la care mucosu' imi raspunde "ce stii tu BA,asa se imbraca ROACKERII !?! ".tac...si cuget in sinea mea...lasand la o parte apelativele si diferenta de varsta,ma concentrez asupra "asa se imbraca roackerii"...si ma gandesc la rockerii batrani,cu ciocate,blugi,un tricou sau pulovar,si o geaca de piele...asortata uneori cu o bandana sau o palarie...pe multi i-am auzit ca daca esti roacker tre' sa te imbraci in negru...tre' sa ai motor,tre' sa bei numai vodca cu galeata,sa asculti numai dimmu si cradle...ce s-a intamplat oare cu oamenii care asculta rock,si se imbraca asa cum se imbraca oamenii ? tricou/camasa,blugi,geaca ?? am multi prieteni rockeri de toate varstele,si eu ascult metal,ca gen principal,si nici eu,nici ei nu obisnuim sa ne imbracam in negru din cap pana in picioare...nu mai zic de unghii negre si cruci intoarse...nu mai zic de baut vodca si tinuta neingrijita...

un al 3lea "mers pe strada,mc unirii,etc"...o alta imagine care-mi tulbura usor privirea : emo.ok,inteleg ca au stilul lor de a se imbraca,si frizura specifica...si a fi emo nu inseamna a sta pe intuneric si a te taia cu lama...dar,ca orice reprezentanti ai oricarui curent...mai sunt si exceptii care confunda stilu'...din punctul meu de vedere emo inseamna carouri mov si fular d-ala cu zorzoane,pantaloni mulati si-o curea mult prea mare,freza linsa intr-o parte cu usoare tente blonde...si..o mentalitate usor..."damaged"...dar e stilul lor,si n-am ce sa le reprosez....

cu referire la "elementele nocive" ale fiecarei "clase" din cele punctate mai sus...o sa fac o mica mare categorie,special pentru ei..categorie in care o sa-i "vars" pe toti : TERIBILISTI.niste mucosi care vor doar sa atraga atentia prin mijloace cat mai inedite...bravo lor,daca atat ii duce capu'..dar din cauza lor,celelalte persoane din aceeasi sfera sunt privite cu aceeasi "ura",pentru ca din cauza unui pumn de mucosi,toti suntem la fel...cica...ei bine asta ma seaca...si..nah..imi repugn sentimentele..ca n-am ce face...nu m-apuc sa ii spanzur,ca nu e suficienta funie in tzara asta...

fie ce-o fie...dar ...cand/daca o sa am eu copii,ma gandesc cu groaza ce curente stupide o sa mai fie inventate...decat sa imi kinui copilu'...mai bine nu-l fac (nu ca l-as naste eu )

astept parer.

ploaia

creatie proprie :

ploua de ceva vreme,astazi,iar, afara
imi amintesc de soarele de odinioara
picaturile repezi,se sparg usor in geam
stau si ma intreb,oare ce mai am
din tot ce-am avut,si tot ce a fost
mult,mult prea putine,au acum un rost
poti sa-ncerci,sa cauti
poti sa-ncerci,sa vezi
poti sa vrei sa auzi
dar nu poti sa crezi
ca demult,odata
soarele era
chiar de nu stralucea
doar pe strada mea
dar de la o vreme
copacii au crescut
soarele,pesemne
ca s-a ascuns demult
va sa vin-odata
iar,si iar la mine
iar de asta data
o sa il tin bine
ca sa nu mai poata
sa o ia la fuga
sa pot inc-o data
sa-l privesc la umbra
la umbra si racoare
densa,foarte mare
de unde sa pot
sa mai misc din cot
atunci cand adorm
florile de tei,din pom


"Ploua infernal,
si noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau in luna lui Marte." (Nicu Alifantis - Ploaie in luna lui Marte)

"doar ploaia asta nebuna,a zis ca vine,si nu mai vine..." (Dinu Olarasu - Ploaia asta nebuna")

zambeste

plimbandu-ma prin winamp,alaturi de Nicu Alifantis si a lui "Piata Romana numarul 9" mi-am adus aminte de un banner pe care l-am vazut cu ceva timp in urma...era o reclama,la o retea de telefonie mobila,parca...si suna ceva d genul :

Clipa,cel mai de pretz lucru.Este aici.Foloseste-o sa furi un zambet

daca ma gandesc putin,as putea asocia o secunda unei clipe...o ora,3600 de clipe,o zi 86400 de clipe...si tot asa..tu cate zambete ai furat ? de cate clipe te-ai folosit pentru a te simti cu adevarat fericit ?? de cate clipe te-ai folosit pentru a face pe cineva fericit ?

ZAMBESTE,MAINE POATE FI MAI RAU (mai degraba SIGUR va fi mai rau)

curcubeul

literatura
pictura
muzica
sculptura
teatru
film


sunt cele mai cunoscute dintre arte
fiecare tinde sa stimuleze un simt
fiecare impresioneaza in mod placut prin elementele definitorii
fiecare poate fi caracterizat din "n" puncte de vedere
dar daca le iei pe toate in palma,si le strangi in pumn
iese un curcubeu
curcubeu care se numeste arta
arta care combina toate simturile si senzatiile

curcubeul e semnul legamantului facut de Dumnezeu cu Noe,ca dupa fiecare ploaie,curcubeul va aparea pentru a prevesti potolirea "furiei naturii" si ca nu va mai urma un al doilea potop

curcubeul este,dpdv stiintific un fenomen optic care se datoreaza refractiei, reflexiei totale si dispersiei luminii solare in picaturile de apa din atmosfera si care are aspectul unui imens arc multicolor desfasurat pe cer

curcubeul este o planta erbacee cu flori rosii-purpurii

curcubeul (spectrul ROGVAIV) este cumulul de senzatii,sentimente,temeri din fiecare...curcubeul este...oglinda sufletului,iar nuantele acestuia sunt date de firea sufletului nostru

vise

cu totii visam.tot timpul.fie ca visam cu ochii deschisi la un viitor mai stralucit pentru noi si pentru saraca noastra Romanie,pe care din ce in ce mai multi o strica,zilnic...fie ca visam la tipa dragutza din banca a doua,care tocmai s-a transferat la noi in clasa...visele sunt elemente definitorii ale firii noastre...

dar...ce se intampla cand dormim ?

visul descrie experienta subconstientului sub forma unei succesiuni
de imagini,sunete,emotii si diverse senzatii,care apare in somn...

Uneori fobiile,complexele se pot reflecta in vise,dar mai amplificat.Teama de a nu fi ascultati a doua zi la scoala (visam ca suntem scosi in fata clasei si luam o nota proasta),teama de a nu ne injosi (visam ca suntem goi intr-un loc foarte aglomerat,iar celelalte persoane sunt imbracate),etc.

Adeseori visul pare investit cu functii premonitorii...ganditi-va la sentimentele de deja-vu.Mi-e greu sa cred k sunt amintiri-flash dintr-o viata anterioara si prefer sa le tratez ca pe vise de care nu imi mai aduc aminte.
In antichitate visul era considerat forma de comunicare cu "divinitatea",iar descifrarea lor a fascinat multe generatii,pana la aparitia psihanalizei,a carei
explicatie parea mai "palpabila".
Dupa Freud,visele sunt expresia unei dorinte,predominand cea de a continua
somnul,de cele mai multe ori pentru a nu se termina visul.
Printre cele mai cunoscute lucrari psihanalitice ale lui Freud,"interpretarea viselor" a redefinit conceptia de "vis".Freud afirma ca "visul este cheia cu care pătrundem in abisurile fiinţei, in inconştient", iar Carl Gustav Jung era de
parere ca exista si vise cu o semnificatie suprapersonala,vise colective,vise in care sensul trebuie cautat prin analogii cu trecutul..

O mica si infima clasificare a viselor ar fi ceva de genul :
-vise simbolice : proiectii ale dorintelor
-vise compensatorii : vise de defulare,de multe ori cu tenta sexuala
-vise legate de starea de sanatate : vise care,prin ganduri negative,influenteaza corpul,afectand planul fizic prin atitudinea negativa
-vise legate de rezolvarea problemelor : proiectarea problemelor cotidiene in vis
-vise telepatice : actiunea se petrece in momentul in care are loc visul
-vise premonitorii : intamplari care se petrec in vis inainte de a se manifesta in realitate
-vise lucide : vise in care suntem constienti de ce visam si putem schimba cursul visului
-cosmaruri : cele repetitive reprezinta incercarea subconstientului de a ne arata ca ce nu reusim sa vedem in noi insine trebuie inteles

(sursa : http://www.cevisez.ro/articole/visul---tipuri-de-vise-a9.html)

din punctul meu de vedere,visele (ca si conduita morala) sunt oglinda sufletului.

declaratii de dragoste si mentalitati

referitor la "copilarie" si toate cele,mi-au venit in minte niste intamplari de acum ceva timp...

cuplu de octogenari,care mergeau impreuna de mana pe strada..babutza se impiedica,el se apleaca s-o ajute sa se ridice...si cade langa ea...incep amandoi sa rada...si raman minute intregi privindu-se ca in clipa in care s-au cunoscut...

batranel si batranica stand pe banca in parc,cu parul albit de atatea primaveri,cu fruntea incretita de atatea incercari....isi admirau nepoteii cum se jucau...cateva momente mai tarziu,batranelul isi trece mana prin parul batranei,se apropie usor de urechea ei,si incepe sa-i fredoneze "Holograf - Esti asa frumoasa"...batranica zambeste cu drag,amintindu-si de margareta primita de la "militarul acela dragutz"...alaturi de care a imbatranit traind cea mai frumoasa poveste de dragoste..
batranel si batranica,garboviti de vreme...inca se alinta ca-n tinerete cu "stanjenel" si "floricica"....zambindu-si unul altuia,batranica pischer,batranelul strengareste..zambet care se incheie cu o palma data usor peste funduletz,care face batranica sa se imbujoreze ca la primul sarut...


mi-as fi dorit...sa fi fost bunicii mei...
mi-as dori...sa pot avea cu cine impartasi momente asemanatoare...

"que sera ,sera"

si daca o sa apara acea "cineva" sper la "nous soyons ensemble toujours"

-------------------------------------------------


poate cel mai frumos lucru pe care am vrea sa-l auzim e : "te iubesc si insemni totul pentru mine !" ...

multi se inghesuie sa copieze texte de pe net,si sa si le atribuie...
altii,mai inspirati,le compun...
altii,ofera flori
altii,nu cred in declaratii de dragoste,nici macar in dragoste
altii,,iau in deradere subiectul

din punctul meu de vedere,cea mai frumoasa declaratie de dragoste,nu consta in cuvinte mestesugite,nici in cadouri scumpe,nici in slide-show-uri facute in diverse programe....pentru mine cea mai frumoasa declaratie de dragoste e vocea ei tremuranda cu care-mi sopteste cat de mult ma iubeste si cat insemn pentru ea,declaratie de dragoste inseamna genunchii ei tremurand cand o ating tandru,declaratie de dragoste inseamna inima batand atat de tare incat pare ca-i sparge pieptul atunci cand ma priveste,declaratie de dragoste inseamna fiorii pe care ii simte cand o sarut...

love is two souls inhabiting one body - aristotel

amintiri

Fie ca e vorba de situatii sau cuvinte,uneori se iveste cate ceva care ma duce cu gandul la copilarie; imi aduc si acum aminte cum lasam temele si fugeam la televizor sa vad un serial de desene animate preferat.Cum puneam mana si citeam orice carte,ziar sau manual din care aflam lucruri pe care nu le stiam.Eram atat de dornic sa invat.Inca sunt.Treptat,am acumulat cunostinte.Unele mi-au folosit,altele nu.

Puiul (Al.I.Bratescu-Voinesti) - prima creatie in proza care m-a emotionat
El Zorab (G.Cosbuc) - prima poezie care m-a emotionat
Casuta din preerie (1974 -difuzata pana prin '95) - film artistic
Sunset Beach (1997) - serial
Black Beauty (varianta din 1994) - printre primele filme artistice care mi-au placut
Pif et Hercule (aparut in 1989) - primul desen animat vizionat
Moto-Martienii (Biker Mice from Mars : 1993) - desen animat
Felix the cat (The Twisted adventures of Felix the Cat : 1995) - desen animat
Rocky and Bullwinkle (The Bullwinkle Show : 1961) - desen animat
Underdog ( 1964) - desen animat

ar fi multe altele...
ar fi si jocuri gen "Frunza", "Tarile", "Sotron", "Pitita" (pe vremea aia nu exista de-a v-ati-ascunselea) etc...

oare le mai tine minte cineva ?
oare mai stie cineva cum stateam pironiti in fata televizorului urmarind "Abracadabra" si cantand "Duminica e abracadabra,magicianul ne cheama la joc..." sau "Sa fii copil e-un lucru serios,nimic pe lume nu-i mai frumos.Niciun minut nu stai pe loc,poti sa zambesti si ai noroc.Cand esti copil,viata-i un joc"...

Acum avem slujbe.
Acum avem facultate.
Am devenit contribuabili.
Platim taxe la stat si ne facem griji din cauza norului toxic de deasupra Bucurestiului.
Aruncam hartii pe jos si sticle prin iarba si ne intrebam cum s-a format gaura in stratul de ozon...

Am devenit mai tristi..

Daca asta inseamna maturizare...mie unul mi-a ajuns...

Cand,sau daca,voi avea copii,ca orice parinte iubitor,ma voi asigura ca nu le lipseste nimic.
Dar traiul devine din ce in ce mai greu.
Toti parintii zic ca pe vremea lor era altfel.
Pe vremea lor aveau locuri de munca asigurat de nea' Ceasca.
Acum,cu 2 facultati (aproape terminate),iti e greu sa iti gasesti un alt loc de munca,daca vrei sa te reorientezi...

Pare un inceput de sfarsit.Sper s-apuc sa-mi vad casa cu garduletzul alb,leaganul in curte,nepotii jucandu-se; baietelul alergand spre grebla si desfigurandu-se cand calca pe ea si fetita rupandu-si maxilarul pentru ca a picat din leagan din cauza vitezei...astea erau accidentele copilariei...

Nu vreau sa devina epilog...cu atat mai putin necrolog...da' presimt ca sfarsitul,asa cum il concep eu,e aproape....parc-ar fi pierit toata scanteia din traiul cotidian,demult uitat...acum prafuit...
Copilariile tzancilor de acum sunt diferite...
A mea a avut coperti cartonate,inscriptii gravate pe acestea,paginile de un galben care te duce cu gandul la un lan de grau...urmele de cerneala lasate pe coala de un stilou-pana....
A lor,ale lor...digitale (intr-un singur cuvant).

Trist...

"Cri cri cri,toamna gri..."

cuvinte

În lingvistică, un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înţeles. El poate să fie compus din unul sau mai multe morfeme. În mod obişnuit, un cuvânt se compune dintr-o parte de bază, numită rădăcină, la care se pot ataşa afixe. Cuvintele se combină în expresii, propoziţii şi fraze.

(sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuv%C3%A2nt)

in propria conceptie,cuvantul este o oglinda a personalitatii,a caracterului.
pentru unii,cuvintele au o complexitate de neinteles.pentru altii,reprezinta nucleul comunicarii...atunci cand acestea redau trairi si emotii,sunt cu atat mai ample..

cand exprimarea este bine conturata,nelasandu-se loc de interpretari,cuvintele sunt suficiente.
cand se neglijeaza aspectul gramatical al exprimarii,se nasc dezacordurile,greselelile de vorbire,etc
cand cuvintele nu reflecta intru totul gandurile/sentimentele individului,se nasc omisiunile
cand cuvintele prezinta caracter ireal si sunt folosite pentru a ponegri un ins sau a inflori o situatie se nasc minciunile...

reteta unei exprimari adecvate,din toate punctele de vedere,ar contine urmatoarele :
-3 lingurite cu varf de sinceritate (adevar)
-2 picaturi de inteligenta (dupa gust sau potential)
-un "praf" de atentie

se amesteca pana se creeaza o fraza omogena,se "toarna" intr-o topica adecvata,se asezoneaza cu elemente decorative (semne de punctuatie,in general)

nota bene : semnele de punctuatie SE PRONUNTA (virgula - pauza,punct - stop,puncte de suspensie - ezitare,etc)

se lasa la foc mic circa 4-5 secunde (si mai mult,dupa complexitatea enuntului) si se revizuieste exprimarea.
se serveste,cauzal,cald sau rece intr-o cupa de intonatie

pofta buna !

Ducu Bertzi - Ai sa ma ierti

desi o vad mai peste tot numita "Iertarile"...nu inceteaza sa-mi placa...am reascultat-o de curand,o stiu de ceva timp,si nu m-am putut abtine sa n-o impartasesc.

cred ca voi inaugura un trend in blogul meu...
cred ca va fi ceva de genul "melodia saptamanii"
inca nu sunt sigur...si n-ar strica niste aprecieri :-?

se intampla foarte rar sa-mi atraga atentia o piesa.am un playlist propriu...contine cam 5 gb de muzica...nu sunt discografii...sunt doar piesele preferate de la trupe oarecare,mai mult sau mai putin cunoscute...nu exista nicio trupa,respectiv niciun artist,care sa ma incante pe deplin...dar sunt destui pe care-i consider favoriti.

mi se pare extraordinara piesa,din toate punctele de vedere




"Tu sa ma ierti de tot ce mi se-ntampla
Ca ochii mei sunt cand senini cand verzi
Ca port noroi sau port ninsori pe tampla
Ai sa ma ierti altfel ai sa ma pierzi...
Vad lumea prin lunete maritoare
Si vad gradini cu arme mari de foc
Sub mana mea deja planeta moare
Si in ureche-am continentul Rock.

Ai sa ma ierti in fiecare noapte
Si-am sa te mint in fiecare zi..
Si cat putea-va sufletul sa rabde
Cu cat iti voi gresi te voi iubi..

Ai sa ma ierti ca sunt labilitate
Ca trec peste extreme fulgerand,
Ai sa ma ierti prea blanda mea de toate
Eu sunt nemuritorul tau de rand.
Ai sa ma ierti ca nu pot fara tine
Si daca n-ai sa poti si n-ai sa poti..
Mie pierzandu-te-mi va fi mai bine
Eu tristul cel mai liber dintre toti.

Ai sa ma ierti in fiecare noapte
Si-am sa te mint in fiecare zi..
Si cat putea-va sufletul sa rabde
Cu cat iti voi gresi te voi iubi..

Si cum se-ntampla moartea sa le spele
Pe toate-nobilandu-le din timp
Ai sa te-apleci deasupra mortii mele
Si tot ai sa ma ierti definitiv..

Ai sa ma ierti in fiecare noapte
Si-am sa te mint in fiecare zi..
Si cat putea-va sufletul sa rabde
Cu cat iti voi gresi te voi iubi.. "

traim in Romania...

altruismul si compasiunea sunt singurele care ma indeamna.
intamplarea face sa-mi fie tiz.
intamplarea face sa avem apartinem unor paturi sociale diferite.
intamplarea face sa aiba si el o inima mare si o demnitate incomensurabile.

om cu frica lui Dumnezeu,isi petrece noptile sub cerul liber,intr-o statie de autobuz din aproprierea unei florarii.cerul este patura lui...cartoanele nefiind suficiente pentru a se incalzi in noptile reci...pentru el sunt si reci,si pustii.
singurele lui bucurii sunt (probabil) faptul ca e inca in viata,faptul ca pentru cineva inseamna ceva (nu neaparat indispensabil).
daca ar putea,ar face multe...dar vointa si potentialul ii sunt limitate de starea nefasta in care se afla..
daca pana acum nu v-ati dat seama despre ce este vorba,o sa incerc sa detaliez putin...

"El e Florin si e prietenul meu".Comparand lucruri banale de care dispunem cu totii,Corina contureaza traiul cotidian al unui om mare,dar neputincios.Cartierul lui este strada.Prietenii lui cel mai buni sunt cativa oameni care au grija de el,si cainii vagabonzi pe care ii hraneste din putinul pe care il primeste si el.Fiind foarte reticent referitor la intamplarea care l-a determinat sa ajunga in situatia respectiva,Florin evita cu ingeniozitate discutiile pe tema respectiva...

Va invit si pe voi,cititorii mei fideli sau doar "lurkerii" care-si intretin curiozitatea citind bloguri diverse,sa aflati si restul povestii.
V-a pasat suficient incat sa cititi intreaga postare,sper ca o sa va pese in continuare si veti putea incerca sa fiti de folos,daca nu cu un gest,macar cu o vorba buna.

Puteti afla mai multe AICI : http://corinastoica.blogspot.com/2009/08/florin-sub-cerul-liber-n-am-unde-sa-ma.html

Multumesc.